Crezi, nu crezi, Gigi te premiază!
Având în buzunar calificarea Stelei în primăvara europeană, şi nemairezistând stresului imens dinaintea meciului din campionat cu Jiul, Gigi, patronul-magnat a decis să-şi petreacă seara de sâmbătă în mijlocul tinerilor bucureşteni. Că doar vorba lui: viitorul ţării stă în avântul tineretului credincios şi revoluţionar. Zis şi făcut: şi-a încălecat Maybach-ul şi a poposit fix în mijlocul unui bal al bobocilor într-o discotecă din capitală. Atmosfera atmosferă, fetele fete, muzica muzică, ce mai, tot tacâmul. Şi a urmat momentul binecunoscutelor „concursuri”, când pretendentele la titlul de miss răspund la întrebări de genul: „Te-ai gândit să urmezi o carieră în modelling?” sau „Care sunt cele trei lucruri pe care le-ai lua cu tine pe o insulă pustie?” sau „Ce carte ai pe noptieră în afară de Paulo Coelho?”
Şi Gigi al nostru n-a mai suportat calvarul şi şi-a iniţiat el propria întrecere. A urcat pe scenă şi a promis 5 mii de euro aceluia/aceleia care va rosti dintr-o suflare Crezul. Şi, după cum îl ştim, când îşi propune ceva, latifundiarul din Pipera îl şi face: case, procente, biserici, audienţă. Aşadar, nu tu concurs pe refrenul Scooter, nu tu câte penalty-uri a apărat Duckadam la Sevilla, sau în ce minut a marcat Dică contra ucrainenilor. Nu. Ci tocmai Crezul. Cap coadă 5 mii de euro. Asta, după calculele mele ar însemna cam puţin peste 25 de euro/cuvânt. Bun cursul, nu zic nimic. Şi s-au bulucit concurenţii, mai degrabă concurentele, acelea mai curajoase. Unele au dat-o-n bară, altele au trecut de grupe, unele au ajuns până în fazele superioare, dar nimeni nu a reuşit să ia trofeul. Adică marele pot.
1000 de euro odată, 3 mii de euro a doua oară, dar nimeni, cu 5 mii de euro. Întrebată de reporter, fericita care a câştigat 3000 de euro a declarat că o să „investească” suma nu în acţiuni caritabile, nici măcar în acţiuni, ci în lichidităţi: mai pe româneşte o să-i bea împreună cu prietenii.
Au venit apoi reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române: vai de mine, Doamne păzeşte, aşa ceva nu se poate, a face trafic cu cele sfinte şi, mai mult, în discotecă. Să nu rămână mai prejos, şi-au ridicat glasul şi cei de la inspectoratul şcolar.
Gigi al nostru, s-a arătat foarte afectat de muştruluieli: a promis că o să meargă şi la balul celor de la medicină, ba chiar, ar fi posibil să dubleze „prima pentru Crez”.
Abia apucasem să-mi termin scrisul, când dau pe ştiri şi aud/văd ceva ce nu credeam că poate să se întâmple în România anului 2006: un popă dintr-un oarecare sat, a trimis într-un colet poştal unei doamne (doamna Cenuşă) osemintele propriei ei tată decedat în urmă cu vreo 16 ani. Poştaşul a sunat, doamna a semnat depeşa şi s-a prezentat la oficiul poştal pentru a-şi ridica coletul în greutate de peste 9 kilograme al cărui ramburs era de 1 milion de lei vechi.
Bine ai venit acasă, tată! Într-o cutie destinată ambalajului bananelor.
Acum să văd reacţia Bisericii Ortodoxe Române.
Între timp, Gigi îşi promovează ineditul concurs.
Bravos naţiune! Halal să-ţi fie!
Şi Gigi al nostru n-a mai suportat calvarul şi şi-a iniţiat el propria întrecere. A urcat pe scenă şi a promis 5 mii de euro aceluia/aceleia care va rosti dintr-o suflare Crezul. Şi, după cum îl ştim, când îşi propune ceva, latifundiarul din Pipera îl şi face: case, procente, biserici, audienţă. Aşadar, nu tu concurs pe refrenul Scooter, nu tu câte penalty-uri a apărat Duckadam la Sevilla, sau în ce minut a marcat Dică contra ucrainenilor. Nu. Ci tocmai Crezul. Cap coadă 5 mii de euro. Asta, după calculele mele ar însemna cam puţin peste 25 de euro/cuvânt. Bun cursul, nu zic nimic. Şi s-au bulucit concurenţii, mai degrabă concurentele, acelea mai curajoase. Unele au dat-o-n bară, altele au trecut de grupe, unele au ajuns până în fazele superioare, dar nimeni nu a reuşit să ia trofeul. Adică marele pot.
1000 de euro odată, 3 mii de euro a doua oară, dar nimeni, cu 5 mii de euro. Întrebată de reporter, fericita care a câştigat 3000 de euro a declarat că o să „investească” suma nu în acţiuni caritabile, nici măcar în acţiuni, ci în lichidităţi: mai pe româneşte o să-i bea împreună cu prietenii.
Au venit apoi reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române: vai de mine, Doamne păzeşte, aşa ceva nu se poate, a face trafic cu cele sfinte şi, mai mult, în discotecă. Să nu rămână mai prejos, şi-au ridicat glasul şi cei de la inspectoratul şcolar.
Gigi al nostru, s-a arătat foarte afectat de muştruluieli: a promis că o să meargă şi la balul celor de la medicină, ba chiar, ar fi posibil să dubleze „prima pentru Crez”.
Abia apucasem să-mi termin scrisul, când dau pe ştiri şi aud/văd ceva ce nu credeam că poate să se întâmple în România anului 2006: un popă dintr-un oarecare sat, a trimis într-un colet poştal unei doamne (doamna Cenuşă) osemintele propriei ei tată decedat în urmă cu vreo 16 ani. Poştaşul a sunat, doamna a semnat depeşa şi s-a prezentat la oficiul poştal pentru a-şi ridica coletul în greutate de peste 9 kilograme al cărui ramburs era de 1 milion de lei vechi.
Bine ai venit acasă, tată! Într-o cutie destinată ambalajului bananelor.
Acum să văd reacţia Bisericii Ortodoxe Române.
Între timp, Gigi îşi promovează ineditul concurs.
Bravos naţiune! Halal să-ţi fie!
0 Comments:
Post a Comment
Subscribe to Post Comments [Atom]
<< Home