Politikai és...egyéb kommentárok/Despre politică şi...alte mici bucurii ale vieţii

Tuesday, November 28, 2006

Crezi, nu crezi, Gigi te premiază!

Având în buzunar calificarea Stelei în primăvara europeană, şi nemairezistând stresului imens dinaintea meciului din campionat cu Jiul, Gigi, patronul-magnat a decis să-şi petreacă seara de sâmbătă în mijlocul tinerilor bucureşteni. Că doar vorba lui: viitorul ţării stă în avântul tineretului credincios şi revoluţionar. Zis şi făcut: şi-a încălecat Maybach-ul şi a poposit fix în mijlocul unui bal al bobocilor într-o discotecă din capitală. Atmosfera atmosferă, fetele fete, muzica muzică, ce mai, tot tacâmul. Şi a urmat momentul binecunoscutelor „concursuri”, când pretendentele la titlul de miss răspund la întrebări de genul: „Te-ai gândit să urmezi o carieră în modelling?” sau „Care sunt cele trei lucruri pe care le-ai lua cu tine pe o insulă pustie?” sau „Ce carte ai pe noptieră în afară de Paulo Coelho?”
Şi Gigi al nostru n-a mai suportat calvarul şi şi-a iniţiat el propria întrecere. A urcat pe scenă şi a promis 5 mii de euro aceluia/aceleia care va rosti dintr-o suflare Crezul. Şi, după cum îl ştim, când îşi propune ceva, latifundiarul din Pipera îl şi face: case, procente, biserici, audienţă. Aşadar, nu tu concurs pe refrenul Scooter, nu tu câte penalty-uri a apărat Duckadam la Sevilla, sau în ce minut a marcat Dică contra ucrainenilor. Nu. Ci tocmai Crezul. Cap coadă 5 mii de euro. Asta, după calculele mele ar însemna cam puţin peste 25 de euro/cuvânt. Bun cursul, nu zic nimic. Şi s-au bulucit concurenţii, mai degrabă concurentele, acelea mai curajoase. Unele au dat-o-n bară, altele au trecut de grupe, unele au ajuns până în fazele superioare, dar nimeni nu a reuşit să ia trofeul. Adică marele pot.
1000 de euro odată, 3 mii de euro a doua oară, dar nimeni, cu 5 mii de euro. Întrebată de reporter, fericita care a câştigat 3000 de euro a declarat că o să „investească” suma nu în acţiuni caritabile, nici măcar în acţiuni, ci în lichidităţi: mai pe româneşte o să-i bea împreună cu prietenii.
Au venit apoi reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române: vai de mine, Doamne păzeşte, aşa ceva nu se poate, a face trafic cu cele sfinte şi, mai mult, în discotecă. Să nu rămână mai prejos, şi-au ridicat glasul şi cei de la inspectoratul şcolar.
Gigi al nostru, s-a arătat foarte afectat de muştruluieli: a promis că o să meargă şi la balul celor de la medicină, ba chiar, ar fi posibil să dubleze „prima pentru Crez”.

Abia apucasem să-mi termin scrisul, când dau pe ştiri şi aud/văd ceva ce nu credeam că poate să se întâmple în România anului 2006: un popă dintr-un oarecare sat, a trimis într-un colet poştal unei doamne (doamna Cenuşă) osemintele propriei ei tată decedat în urmă cu vreo 16 ani. Poştaşul a sunat, doamna a semnat depeşa şi s-a prezentat la oficiul poştal pentru a-şi ridica coletul în greutate de peste 9 kilograme al cărui ramburs era de 1 milion de lei vechi.

Bine ai venit acasă, tată! Într-o cutie destinată ambalajului bananelor.

Acum să văd reacţia Bisericii Ortodoxe Române.

Între timp, Gigi îşi promovează ineditul concurs.

Bravos naţiune! Halal să-ţi fie!

0 Comments:

Post a Comment

Subscribe to Post Comments [Atom]



<< Home