Dosariada

(marea deconspirare în mici rime)

- modestă dedicaţie pentru domnul Quintus -



Nu venise primăvara
Şi-am uitat de Timişoara
Unii vorbeau de un punct opt
Care, pare-se acum s-a copt.

Ţara n-avea timp de glume
Las’ să facă nene spume
Am dat totul repede uitării
Deh, e viitorul ţării.

A fost apoi ca în poveşti
Un loc ascuns: Berevoieşti.
Întors-o-au ca la Ploieşti
Ni s-a spus c-au fost poveşti.

Şi-a venit un domn, nea’ Ticu
N-avea treabă cu păpicu’
Nu cerea un lucru mare
Doar accesul la dosare.

Iliescu nu prea zburdă
Treaba e puţin absurdă
Cum să ne-nvrăjbim acum
Când avem în faţă un drum?

Şi-a mers tot aşa, măi vere
Securiştii făcu avere
Cei mai mulţi erau în frunte
Cu afaceri mari-mărunte.

Apoi parcă veni salvarea
Ni s-a promis marea cu sarea
Tipu’ încerca să pună osu’
Doar l-a girat şeful Coposu.

Asta e, unii cedează
Milică se confesează:
Mă am bine cu sănătatea
M-a învins Securitatea.

În anii noştri de restrişte
Lucrurile-ncep să mişte
Cu toate că e cam tăiată
Legea Ticu e votată.

Anul 2000 ne pune, iată,
O întrebare mar’ şi lată
Cum dracu o să răzbim
Cu Ilici sau cu Vadim?

Pesedeul e pe post
Uitaţi lucruri care-au cam fost
Mulţi au fost,
Şi toţi au rost.

Voiculescu îmi dă fiori:
Toţi eram informatori?
Mulţi pionieri fiind
Oare ce-om fi fost pândind?

Lăcrimează, nu-i oricine
Pe Bombo îl lasă pe vine
De-ar da timpul înspre mine
Să trăiesc şi eu mai bine.

Aflat la un tangou la mare
A dat drumul la dosare
Ţara-ntreagă a aflat,
Mona Muscă ne-a turnat.

Faptul ne cam dă fiori
Liiceanu-i cu scrisori
Treaba nu prea are haz,
Când minciuna e-n extaz.

Unii o mai ţin în rime
Securişti, veniţi la mine
Cine vrea memoria s-o încerce
E la post Ilie Merce.

Felicşi, Dane, şi-alţi ca voi
În frunte cu mulţi Priboi
Nu ne mai luaţi de oi
Doar nu toţi am fost ca voi.

Nu vă cerem lucru mare
Doar o mică asumare
Nu ne pasă de bănet,
Toţi, dosarele pe net.

Apoi, un mic pas înapoi
Măcar un timp, să uităm de voi
Pionieri şi şoimi de-atunci
Hai cu toţi, c-avem de munci!